O săptămână în Ugljan

WP_20150917_061 WP_20150920_079

Atunci când am început să ne facem planuri de vacanţă, am știut din prima clipă că nu vrem sa fim genul de turişti cu pliantul în mână, vizitatori înfocaţi de muzee, ci că mai degrabă ne-ar plăcea să vizităm un loc viu, în care să ne bucurăm de frumuseţea naturală a locurilor sau să interacţionăm cu localnicii. Despre litoralul Croaţiei nu ştiam mare lucru, dar căutând pe net locuri în care ne-ar plăcea să mergem, ne-a convins un articol despre insula Ugljan, un peisaj idilic, cu măslini, sate pescăreşti şi aerul ăla tipic mediteraneean, perfect pentru o evadare pitorească. Insula se află la doar 15 minute de oraşul Zadar, distanţă ce poate fi parcursă foarte uşor cu feribotul care circulă din jumătate în jumătate de oră.

WP_20150920_025

Deşi am mers în Ugljan destul de târziu, cam pe la jumătatea lui septembrie, am prins o vreme superbă, aşa că într-o săptămână am reuşit să vedem cam toate locurile care meritau văzute pe insulă. Am găsit cazare pe net, cam cu o lună înainte, la o familie foarte primitoare, în Kali, un sătuc de pe insulă care este cunoscut şi ca “cea mai pescărească‿ destinaţie din Marea Adriatică. Gazda ne-a aşteptat cu fructe proaspete şi cu un zâmbet cald şi atunci am înţeles de ce oamenii de pe insulă sunt renumiţi pentru ospitalitatea lor. Peisajul ne-a vrăjit la prima vedere, cu marea vis-a-vis de casă şi numeroasele bărci înghesuite într-un port mic, cu pescarii care împleteau plase și se pregăteau sa meargă în larg. Ca să nu mai spun de gradina micuţă şi cochetă din faţa casei, o nebunie de măslini, lavandă, rozmarin şi busuioc…

WP_20150922_035

Insula are o puternică încărcătură istorică, peste tot se pot vedea încă vechile mănăstiri şi castele medievale pe vârful dealurilor sau pe insuliţe, ascunse între măslini şi palmieri. De asemenea, ruinele vechilor aşezări romane amintesc de perioada în care insula se afla sub ocupaţie romană, iar patricienii aveau aici resedinţe somptuoase de vară.

Pe lângă istorie, locurile sunt foarte renumite pentru tradiţia în pescuit, meseria de bază a oamenilor de aici. Din păcate însă, deşi am văzut mulţi pescari întinzându-şi plasele cu noapte în cap, nu am văzut nicăieri o piaţă de peşte proaspăt, aşa cum aş fi sperat.
Ceea ce nu mi-a înşelat însă aşteptările a fost apa curată ca lacrima şi faleza cochetă, cu băncuţe albe şi leandrii de toate culorile. Nu ştiu cât de aglomerat e în plin sezon estival, dar noi ne-am bucurat nespus că nu am văzut prea mulţi turişti şi agitaţie şi că ne-am putut bucura de toată frumuseţea asta ca şi cum am fi de-ai locurilor.

WP_20150922_002

În Zadar, oraşul de pe continent de unde am pornit cu feribotul spre Ugljan, ne-am întors într-o zi pentru a vizita oraşul vechi despre care citisem că este o cetate împrejmuită de fortificaţii veneţiene ridicate încă din secolul al XV-lea. Astfel că am pornit cu feribotul din Preko, oraşelul-port ce face legătura între insulă şi continent, iar preţ de 15 minute cât a durat drumul, am savurat priveliştea cu munţii la orizont, marea în jurul nostru şi bărcile cu pânze pe care se odihneau pescăruşii.

WP_20150920_008

Oraşul vechi are multă savoare locală, cu străduţele sale înguste pavate cu piatră lucioasă şi casele cu obloane de lemn. De la intrarea străjuită de zidurile vechi din piatră am luat la pas straduţa pietonală şi de aici nu ne-am mai putut lua ochii de la vitrinele cochete cu tot felul de produse locale şi de la magazinele de suveniruri. Preţurile sunt destul de piperate aici având în vedere că zona e foarte frecventată de turişti (spre deosebire de insulă, care părea uitată de lume, aici abia aveai loc să mergi). Ajunşi în centrul oraşului vechi, am schimbat un pic registrul „laic” şi nu ne-am mai putut lua ochii de la clădirile vechi, mărturii ale istoriei tumultoase a oraşului: Catedrala Sf. Anastasia, cea mai mare mare biserică dalmată, Biserica Sf. Donat, deosebită prin forma sa cilindrică şi care de-alungul vremii a fost nu doar biserică, ci şi depozit, muzeu arheologic, iar acum sală de concerte pentru ca are o acustică specială şi ruinele Forumului Roman, descoperite dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, sub ruine. Uitându-mă în jurul meu, nu puteam să nu mă gândesc că toate clădirile astea duc în spate sute de ani de istorie, de lupte, înfrângeri, victorii, şi deşi atât de greu încercate, îşi păstrează şi acum măreţia şi eleganţa.

WP_20150920_005

Dacă ar fi totuşi să aleg un singur loc care mi-a plăcut în Zadar, atunci aş alege fără dar şi poate faleza spre care am coborât chiar aproape de asfinţit. Aici, nu degeaba am văzut cei mai mulţi turişti, mulţi dintre ei asiatici, pentru că zona de promenadă, pe lângă priveliştea pe care o oferă, găzduieşte şi două obiective turistice pentru care Zadarul este renumit: Sea Organ şi Greetings to the Sun. Ambele sunt construite chiar pe malul mării, aproape de portul oraşului.

Orga Mării e un instrument muzical aparte pentru că e situat chiar sub treptele de marmură ce coboară în apă şi e pus în funcţiune de valurile ce lovesc tuburile amplasat sub trepte. În funcţie de viteza valurilor, sunetele alternează de la încet spre alert, creând o muzică plăcută, numai bună pentru meditaţie pe treptele albe, cu apusul la orizont.

WP_20150920_173

Alături, Salutul Soarelui este un omagiu adus apusului şi constă într-o instalaţie sub forma unui cerc din panouri solare care seara oferă un spectacol fascinant de lumini. Reflexia apusului în acest panou e o imagine unică. Nu degeaba în fiecare seară localnicii şi turişti se adună aici pentru a aplauda apusul. Noi nu am ştiut de ce exact în momentul în care soarele s-a ascuns în mare mulţimea a început să aplaude. Când am ajuns acasă am citit că în fiecare seară apusul e aplaudat, în semn de recunoştintă pentru spectacolul oferit de natură. Eu una m-am indragostit de locul ăsta unde Alfred Hitchcock zicea acum 40 de ani că a văzut cel mai frumos apus din lume.

După părerea mea, Croaţia e o ţară fascinantă şi e uimitor cum au reuşit croaţii, deşi încercaţi de atâtea conflicte politice încă din cele mai vechi timpuri, să-ţi dezvolte propria cultură, să-şi exploateze la maxim potenţialul turistic şi să fie azi o destinaţie care poate cu uşurinţă să concureze cu destinaţii de vacanţă faimoase.

WP_20150920_137 WP_20150920_057 WP_20150920_054

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *